George Stephănescu (1843-1925) – compozitor, pedagog, dirijor, creatorul şcolii româneşti de canto și fondatorul Operei Române, a fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române („Mama soacră”, „Cometa” și „Scaiul bărbaților”). Absolvent al Colegiului Național Sfântul Sava, vorbitor de franceză, germană, greacă, italiană și cunoscător al limbii latine, George a avut o educație solidă. Părinții săi i-au susținut talentul pentru muzică și l-au trimis la Conservatorul de Muzică din Paris. A avut un pian foarte bun în Arefu, comandat la Viena, adus pe Dunăre și apoi cu o căruță trasă de boi. Sufleur, copist, revizor şcolar, curier, bibliotecar, inspector general al învăţământului muzical în toată ţara, este considerat creatorul şcolii româneşti de canto și activează ca profesor de canto la Conservatorul din Bucureşti (1872-1904). De asemenea, este fondatorul trupei de Operă Română din cadrul Teatrului Naţional din Bucureşti (1885) şi organizator al Companiei lirice române (1892) şi al Societăţii lirice române (1902). În satul Căpățânenii Ungureni, comuna Arefu, din județul Argeș se află casa în care a locuit compozitorul George Ștefănescu. Conacul a fost construit în stil elvețian cu ajutorul unui constructor italian și a durat aproximativ 2 ani.

Materialele folosite au fost cele găsite la fața locului – piatră, cărămizi și lemn. Casa are un plan dreptunghiular cu un corp de dependințe, parterul fiind format din 6 camere, terasă de piatră și prispă, iar mansarda dintr-o singură cameră cu acces din terasă. Vizionar și generos, lui George Stephănescu i-a plăcut să susțină tinerele talente și să le primească la Conacul Arefu. Reședința sa de vară a fost o sursă de inspirație în cercul prietenilor săi, artiști sau savanți: scriitorii găsesc liniște pentru a lucra, comedianții și studenții la canto repetă în livadă, pictorii creează în acest spațiu. Lumea o vede adesea pe Iulia Hașdeu, o poetă îndrăgostită de acest loc, iar Caragiale, inspirat de istoria satelor din jur, va scrie „Napasta" la umbra unui nuc secular. Scriitori (Alecsandri, Caragiale, Delavrancea), tenori, mezzosoprane și actori (Nottara și elevii săi) au fost cu toții invitați de familia Ștefănescu la frumoasa lor casă de vacanță, Clădirea este declarată monument istoric, sub denumirea Casa Gheorghe Stephănescu. În fața casei se află o statuie a compozitorului.