Muzeul de artă din Craiova
Calea Unirii nr.15, Craiova
Construit între 1898 și 1907, în mijlocul unui oraș cuprins de febra înnoirilor de la începutul secolului XX, Palatul Mihail, care i-a aparținut lui Jean Mihail, cel mai bogat român din perioada interbelică, se detașează prin detaliile de execuție, care au distincția unei bijuterii migălos meșteșugite. Reflectând tendința dominantă a vremii, aceea a unui eclectism ce îmbina cu succes rigoarea academismului francez cu elemente de baroc târziu, planul construcției prezintă multe similarități cu cel al Palatului Cheverny de pe Valea Loarei, recunoscut ca exemplu de echilibru și eleganță arhitectonică.
Pentru interior s-au utilizat materialele de construcție de cea mai bună calitate: marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, feronerie decorativă, mătase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier și obiecte de artă, procurate în bună parte de la Viena.
Palatul, inaugurat în 1909 de către fiii lui Constantin Mihail, numără 29 de camere (plus depedințe) dintre care cea mai spectaculoasă este Sala Oglinzilor.
În 1936, Jean Mihail, ultimul descendent al familiei, moare, lăsând prin testament întreaga sa avere statului român. În acest loc s-a semnat între România și Bulgaria, în 1940, Tratatul de la Craiova, privind cedarea Cadrilaterului. Palatul a fost deschis pentru prima oară publicului între 24 și 31 octombrie 1943, cu prilejul „Săptămânii Olteniei”, eveniment aflat sub patronajul Fundației Culturale Regale. Atunci au fost expuse pentru prima dată la Craiova câteva dintre operele lui Brâncuși; câțiva ani mai târziu, în 1954, devenea sediu al Muzeului de Artă din Craiova. În prezent, patrimoniul Muzeului este constituit din peste 8000 de lucrări de artă europeană și românească. Sunt cuprinse cele mai importante nume ale picturii și sculpturii românești: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian ș.a. Cele mai valoroase dintre piesele deținute de muzeu sunt șase dintre lucrările lui Constantin Brâncuși: „Vitellius”, „Cap de fată”, „Cap de copil”, „Fragment de tors”, „Domnișoara Pogany” și „Sărutul”.
În 1936, Jean Mihail, ultimul descendent al familiei, moare, lăsând prin testament întreaga sa avere statului român. În acest loc s-a semnat între România și Bulgaria, în 1940, Tratatul de la Craiova, privind cedarea Cadrilaterului. Palatul a fost deschis pentru prima oară publicului între 24 și 31 octombrie 1943, cu prilejul „Săptămânii Olteniei”, eveniment aflat sub patronajul Fundației Culturale Regale. Atunci au fost expuse pentru prima dată la Craiova câteva dintre operele lui Brâncuși; câțiva ani mai târziu, în 1954, devenea sediu al Muzeului de Artă din Craiova. În prezent, patrimoniul Muzeului este constituit din peste 8000 de lucrări de artă europeană și românească. Sunt cuprinse cele mai importante nume ale picturii și sculpturii românești: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian ș.a. Cele mai valoroase dintre piesele deținute de muzeu sunt șase dintre lucrările lui Constantin Brâncuși: „Vitellius”, „Cap de fată”, „Cap de copil”, „Fragment de tors”, „Domnișoara Pogany” și „Sărutul”.
