Vila Florica
Aleea Stațiunii 37, Ștefănești, jud. Argeș
Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti – este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care – fiind constructori pasionaţi, în special ultimul – au transformat o cochetă casă de administraţie a moşiei într-o somptuoasă reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria României.
Construirea casei de la Florica a început în anul 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului.
Aşa cum arată azi, întregul ansamblu de la Florica este rodul pasiunii de a construi a lui Ionel Brătianu „care a răsturnat aproape tot ce a rămas de la tatăl său şi care dintr-o căsuţă lângă vie a făcut o instalaţie confortabilă cu parc, fermă şi chiar cu un observator astronomic”. Stilul casei este neoromânesc, împletind frumos modernul cu tradiţionalul.
În aprilie 1890 Ionel Brătianu va realiza şi planul parterului.
Planul va sta la baza marii renovări şi extinderi a conacului din anii 1905-1912 sub directa conducere a arhitectului Petre Antonescu.
De asemenea, Petre Antonescu va construi şi sediul Bibliotecii Aşezământului „Ion I.C. Brătianu”, edificiu care va deţine – între cele peste 30.000 volume ale sale – 5.000 de cărţi preluate din biblioteca conacului de la Florica. Constantin Argetoianu o considera „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România”.